Carte familială de localitate Katzendorf (Caţa)

În această colecţie locală de date sunt cuprinse 5648 persoane.
Datele au fost culese de Harald Lienert

Speckturm der Katzendorfer Kirchenburg  (Grafik von Architekt Kurt Geisenhainer †, Hannover)

Lucrarea de faţă este dedicată amintirii lui Johann Lienert şi consă tenilor că ţeni din toată lumea

Strângerea surselor disponibile scrise şi verbale poate fi considerată printre altele drept contribuţie la asigurarea moştenirii culturale transilvănene. După prăbuşirea regimului totalitar din România şi, consecutiv, a exodului de masă al saşilor transilvăneni după 1990, se impune o activitate de grabă în această direcţie, pentru ca urmele de existenţă a neamului nostru să nu se piardă în mod nerecuperabil. Pentru a obţine în acest sens o privire de ansamblu, este nevoie de o largă muncă detailată, similară compunerii unui tablou din pietricele de mozaic.

Spre atingerea acestui deziderat au muncit o serie de scriitori, în cazul de speţă Rolf-Dieter Happe, autorul monografiei "Katzendorf in Siebenbürgen" (Caţa în Transilvania). Opera lui oferă cititorului în două volume o excelentă privire istorică şi folclorică asupra trecutului şi prezentului acestui sat transilvano-săsesc. Poziţia geografică, economia, organizaţiile şi instituţiile sociale, biserica, şcoala cât şi alte manifestări spirituale se descriu aici cu multă dragoste de detaliu, constituind deadreptul un ansamblu exemplar.

Contribuţia mea proprie la păstrarea moştenirii culturale căţene se rezumă doar la prezentarea genealogică a populaţiei săseşti. Chit că eu însumi nu m'am născut în Caţa, tatăl meu a mai fost un "veritabil" fiu de ţăran căţean. A ţinut mult la această origine, rămânând toată viaţa lui legat sufleteşte de localitatea lui de naştere. De timpuriu deja mi-a explicat la îndemâna unei fotografii din 1899 legăturile de rudenie între strămoşi, îndemnându-mă astfel la extinderea studiilor mele genealogice.

Prin prezenta colecţie de date doresc să transmit actualei generaţii care în ziua de azi este dispersată în toate părţile lumii, cunoştinţa legăturilor familiare ale persoanelor din fosta lor comunitate locală, spre păstrarea acestor cunştinţe şi pentru generaţiile viitoare.

Sursele datelor:

Pentru a afla legăturile de rudenie între persoanele şi familiile unei localităţi avem nevoie de diferite surse informative scrise sau verbale.

Ca surse scrise ne servesc în primul rând matricolele bisericeşti (de botez, se cununie şi de deces) conduse de preoţii comunităţilor religioase şi păstrate în oficiile parohiale.

La Caţa, prima şi cea mai veche matricolă a fost concepută în octombrie 1711, de către preotul Gustav Lang, originar din Rupea. Acest preot se ştie că s'a născut în 27 iulie 1685 şi a fost instalat în parohia din Caţa în 27 august 1710. A murit la data de 13 octombrie 1732, în vârsta de 50 ani, după o apoplexie cerebrală, fiind inmormântat chiar în incinta bisericii.

Prima sa fiică Anna Catharina (născută în 11.11.1711, botezată in 14.11.1711) este a treia înregistrare din matricola de botez. Primul copil înregistrat în această matricolă a fost deja Catharina Wagner, născută în 10 octombrie 1711, ca fiică a lui Hannes Wagner şi a Catharinei.

Preotul Gustav Lang cât şi succesorii lui au continuat în mod conştiincios înregistrările în matricolele bisericeşti. Întrucât însă originalele acestor registre cu timpul începuseră să-şi piardă descifrabilitatea, harnicul şi înţeleptul curator bisericesc Michael Kasper Nr.97, în anul 1962 a copiat toate datele într'un index. Aici s'au cuprins fără lacune toate datele de botez, cununie şi moarte, în ordine alfabetică, iar în cadrul fiecărei litere din alfabet, în succesiune cronologică. Acest index matricolar este legat într'un format transversal, în dimensiunea de 45x26 cm. În anul 2002, se mai găseşte în păstrarea curatorului bisericesc Andreas Müller Nr. 38 (fost Nr.280 vechi).

Ca ultimă înregistrare din indexul matricolar de botez figurează cea a lui Luise Ewae (născută în 22.03.1846). Ultima înregistrare de cununie se referă la soţii Horst Günther Schüssler şi Eleonore Lienert (23.06.1957). Ultimul caz de moarte s'a înregistrat în 23.03.1959 (Michael Ewae Nr. 5).

O altă sursă informativă importantă este cartea familială bisericească care conform ordinului consistorial evanghelic C.A. al ţării s'a întocmit atât la Caţa cât şi în toate comunele săseşti începând cu anul 1895. Ultima înregistrare în această carte s'a efectuat de către preotul Dr. Christoph Klein, (devenit ulterior episcop al bisericii evanghelice pe ţară) la date de 9 mai 1964 (data de moarte a lui Anna Petri născută Helwig).

Cartea familială bisericească este legată în format vertical, având dimensiunea de 38x24 cm, împărţită fiind în trei părţi:

1. "Familii ale comunităţii evanghelice", înregistrate în ordinea crescândă a numerelor de casă (vechi), de la 1 la 101 şi 204 până la 280. Curţile Nr. 102 până la 203 au fost locuite de familiile altor confesiuni, nefiind cuprinse deci în această carte familială. Cartea ca atare constă din 2 volume cu câte o pagină pentru fiecar familie respectiv număr de curte:
   

   Volumul I, de la pagina 1 până la 138, pentru înregistrările din 1895 până la umplerea paginilor (în jurul anului 1940) Volumul II, de la pagina 138, spre continuarea înregistrărilor din jurul anului 1940 până în 1964.

2. "Emigraţiuni", pagina 550-556 >>
3. "Tabelul alfabetic al numelor", pagina 581-602

În luna mai 1997 am avut ocazia de a putea copia atât indexul matricolar cât şi cartea familială bisericească şi de a transporta copiile în Germania.

Toate datele cuprinse în aceste documente le-am acumulat pe platina fixă a calculatorului meu cu ajurul programului genealogic AHN-DATA de Holger Kötting. Cu această ocazie a ieşit la iveală că din 1964 încoace, în documentale susnumite nu mau existau date genealogice.
Pentru a complecta această lacună de date pe cât posibil până la zi, m'am hotărât a alcătui o fişă interogatorie familială.
Printr'o muncă neobosită, Gerda Fuss născ. Schenker (Nürnberg), luând contact telefonic şi scriptic cu o mulţime de foşti căţeni din toată lumea, a obţinut adresele a 759 consăteni. Din ele s'au putut extrage 253 adrese familiare (majoritatea din Germania, dar şi din Austria, Canada şi SUA). La aceste adrese am trimis câte o fişă genealogică interogatorie din care am obţinut 122 răspunsuri, adică aproape 50%.
În sfârşit, ţin să amintesc şi multiplele comunicări personale scrise şi vorbite primite de la foşti căţeni cât şi de la şi alţi prieteni, care mi-au fost de mare folos. Tuturora care prin răspunsurile lor au contribuit la întregirea colecţiei de date le mulţumesc pe această cale din toată inima. Datorită colaborării lor mi-a fost posibilă acumularea a 5473 date personale şi a efectua cu programul "AHN-DATA" legăturile familiare între ele.
În prezentarea surselor la sfârşitul cărţii, toţi colaboratorii sunt enumeraţi nominal.

Sub formă de ediţie GEDCOM, datele acumulate în programul AHN-DATA au putut fi transferate în programul "PC-AHNEN 2001" de Günther Schwärzer din Pleystein care dispune de o opţiune de întocmire a cărţilor familiale.
Bine înţeles că prezenta lucrare nu conţine toate datele obţinute prin răspunsurile la întrebările scrise sau vorbite, deoarece volumul lor ar fi depăşit cadrul obiectului de cercetare. De aceea, ne resemnăm aici de a publica doar datele de bază uzuale în registrările matricolare, adică datele de naştere, de cununie şi de deces.

Prin cuprinderea datelor de prezent, apar în colecţie în afara persoanelor născute sau trăite cândva în Caţa, şi persoanele cooptate prin căsătorie cât şi rudele acestora, lărgindu-se astfel la unele familii cadrul strict local al cărţii. Pe când până la începutul secolului al XX-lea căsătoriile nu se încheiau "peste hotare", mai târziu nu se mai respecta atât de rigoros acest obicei. Astfel întâlnim în prezenta carte familială - mai ales la emigranţii care au părăsit comuna mai de mult, de pildă în ţări de peste ocean - multe nume care sună străin pentru urechile noastre, ale căror purtători însă totuşi sunt fie originari din Caţa, fie descendenţi ai emigranţilor.

Totodată este limpede că în ultimul timp mai toate numele copiilor născuţi după emigrarea părinţilor lor în Germania, apar cu locurile natale aici, în "patria nouă", unde ne-am întors după 850 ani de la plecarea strămoşilor noştri în Transilvania.

Waiblingen, în octombrie 2002
Harald Lienert